a557f580065440a530ef28af81661967.jpg
d92302685d3435f2c973ad0c1fab9572.jpg
92d371bee5ea5007ea8231cf9f3f0b5b.jpg
45aa60f984152f7be69c1f33dc9d2b91.jpg

Descopera Delta Dunarii
Descopera Delta Dunarii

Descopera Delta Dunarii

Fiind a doua delta ca marime din Europa (dupa cea a fluviului Volga) si a douazeci si treia din lume, Delta Dunarii prezinta un interes cu totul deosebit din punct de vedere stiintific, turistic si economic, prin bogatia peisagistica si prin fauna sa.

Avand o suprafata de 4.152 km2, din care cea mai mare parte pe teritoriul Romaniei (3.446 km - 82%), Delta Dunarii s-a format, dupa parerea multor oameni de stiinta, intr-un golf al Marii Negre, incepand din Pleistocenul superior.

In aceasta perioada s-a conturat un cordon litoral (care corespunde axului central al sirului de grinduri Jibrieni, Letea, Caraorman si Crasnicol), care, probabil in 7500 i.e.n. a inchis golful, transformandu-l intr-un liman.

Bratul Tulcea se intinde intre ceatalurile Chilia si Sfantu Gheorghe si are o lungime de 19 km, latimea maxima - 300 m, adancimea maxima - 34 m. Transporta circa 40 % din apele fluviului si este o cale principala de navigatie.

Bratul Sulina a fost preferat, in urma studiilor Comisiei Europene a Dunarii, pentru navigatia maritima, fapt ce a dus la corectarea unor meandre si adancirea altora in intervalul 1862 - 1902.

Bratul Sfantu Gheorghe, cel mai sudic si mai vechi brat din Delta Dunarii, cu o lungime de 108.2 km, a suferit si el modificari prin rectificarea meandrelor sale. Inainte de varsare, din bratul Sfantu Gheorghe se desprinde un alt brat, pe partea dreapta, care, la randul sau, se bifurca in Garla de Mijloc si Garla Turceasca. Ambele debuseaza intr-un golf - Meleaua Sfantu Gheorghe.

Desi predomina mediul acvatic, din Delta Dunarii nu lipseste mediul terestru, reprezentat de grindurile Letea, Caraorman, Stipoc, Saraturile (zone secetoase pe care se dezvolta o flora si fauna specifice stepei europene, cu influente mediteraneene). Intre aceste doua medii se interpune cel mlastinos, inundabil, unde se intalnesc o flora si o fauna cu posibilitati de adaptare alternativa (apa, uscat), in functie de regimul hidrologic sezonier si anual.

La contactul dintre apele dulci si cele marine au loc diverse procese fizice, ceea ce i-a determinat pe biologi sa considere aceasta zona drept un ecosistem aparte, numit avandelta (golful Musura si meleaua Sfantu Gheorghe sunt cele mai reprezentative din acest ecosistem).

Flora
Flora din Delta Dunarii este extrem de bogata si de desfasoara pe trei niveluri: plante cu frunze plutitoare (nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinii de balta, limba apei, rizacul), plante riverane si de plaur (stuf, papura, feriga de apa, macris, izma broastei, cucuta de apa, nu-ma-uita) si plante de uscat (salcia alba, plopul, arinul, frasinul, padurile combinate de pe grinduri).

Plaurul
Formatiune specifica stufariilor masive ce se regaseste in Delta Dunarii, plaurul este un strat gros de 1 - 1,6 m format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful se dezvolta in Delta Dunarii in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros.

Fauna
Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode din Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare ca Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris.

Pestii
Pestii sunt prezenti in Delta Dunarii prin peste 150 de specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic.

Pasarile
Pasarile din Delta Dunarii sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor peste 300 de specii (dintre acestea, 70 sunt extraeuropene) pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand aici pentru diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara.